Friday, September 28

Jucam ?


Nu conteaza cat de copilaros esti. Conteaza sa stii sa-ti dozezi starile copilaresti in momentele in care se cere.  
Sunt un om copilaros. Sau mai simplu, sunt un copil. Imi place sa descopar, sunt una din cele mai curioase fiinte de pe fata planetei, ma joc, intreb, caut, alerg, zbor, si toate cele recomandate unui copil/copilaros.
Acum, trec printr-o faza pe care eu o numesc Programul de ras nemotivat. Dada, am sa si explic consecintele si reperele acestei stari:
- sunt intr-o totala fericire, fara un motiv neaparat intemeiat.
- nu observ tristetile, greselile, necazurile din jur.
- ma simt bine indiferent de situatie.
- ma simt bine cand celalt se simte rau, fara sa am o legatura personala cu starea celuilalt.
- rad nemotivat (cum spune si titlul, de fapt) la orice glumita proasta sau nu (proasta, de preferabil).
- rad nemotivat la orice gest al oricui.
- rad nemotivat in mijloacele de transport, cand ma joc cu privirea.
- rad nemotivat la replicile seci mai mult decat la o gluma care se vrea a fi amuzanta.
- rad nemotivat daca cineva se uita insistent/atent/direct la mine sau daca ma intreaba ceva.
- sunt aiurita dar in acelasi timp lucida.

Si, cum sunt un copil, si cum mereu voi fi, oricand, la orice varsta si in orice imprejurare (un copil matur sau nu, dupa caz) imi place sa ma joc. Ma joc cu multe lucruri, nu neaparat materiale, si nici nu ma refer la jucarii/jocuri. Ma joc pentru ca imi place, pentru ca ma fascineaza si pentru ca imi trezeste anumite simturi.
Ma joc cu privirea in autobuz/microbuz/metrou/tramvai/tren. De ce ? Pentru ca ma face sa ma simt om. Pentru ca imi place sa cunosc si sa experimentez. Pentru ca imi place sa observ. Pentru ca nu ma implic niciodata mai mult decat trebuie. Exemplific: ultima intamplare de acest gen a avut loc cu o zi in urma de a scrie acest post, cum are de altfel loc, in fiecare zi.

Ma joc cu pixuri/creioane/alte instrumente de scris. Pentru ca nu pot face nimic daca nu rod anumite chestii, cel mai adesea creioane sau pixuri. Sunt un copil. Copii au tendinta de a baga anumite obiecte in gura.

Ma joc cu tine/voi/ei/n
oi. O fac pentru ca imi stimuleaza imaginatia. Ca o fiinta sociala si sociabila (de cele mai multe ori) ma joc cu ei, ma joc cu voi. Ma joc cu tine. Putem juca leapsa, de-a v-ati ascunselea, un-doi-trei la perete stai!, sau baba-oarba. Sau ne putem juca cu privirea. Sau ne putem juca in iarba. Putem juca ce vrei tu. Putem sa numaram stelele. Putem sa fotografiem norii. Putem sa cantam pe strada. Putem face ce vrem...

... fiindca suntem COPII.

2 comments:

Ana said...

Iti doresc sa fii copil o viata, pentru ca e minunat, nu de alta, dar stiu despre ce vorbesti si ma regasesc mult in cele scrise de tine :P

Malina. said...

:).